Support

Victoria Bobicev este conferențiar universitar la Universitatea Tehnică a Moldovei, cercetător în domeniul procesării limbajului natural și lingvisticii computaționale. A studiat statistica limbii Române, a lucrat la clasificarea textelor, restaurarea diacriticelor, marcarea morfologică şi sintactică, lematizarea; crearea resurselor lexicale semantice: dicționar asociativ, WordNet-Affect multilingv. În ultimul timp a participat în crearea şi adnotarea corpusului non-standard român.

Ana-Maria Bucur este doctorandă la Școala Interdisciplinară de Studii Doctorale, Universitatea din București. Interesele ei de cercetare includ aplicații din domeniul prelucrării limbajului natural. Studiile sale de cercetare acoperă o varietate de subiecte interdisciplinare, de la abordări privind detectarea bolilor mintale și a bunăstării umane până la analize bazate pe corpus ale scrierilor academice.

Cornelia Caragea este profesor de Informatică la University of Illinois Chicago (UIC), unde conduce grupul de cercetare Information Retrieval. Înainte de a se alătura UIC, a fost profesor asociat la Universitatea de Stat din Kansas, unde a condus catedra Lloyd T. Smith Creativity in Engineering Endowed Chair și a primit premiul Munson-Simu Keystone Research Scholar Award. A obținut doctoratul în Informatică de la Iowa State University și licența în Informatică și Matematică de la Universitatea din București. Interesele sale de cercetare se referă la procesarea limbajului natural, învățarea profundă, recuperarea informațiilor și inteligența artificială, cu aplicații în domeniul textului, al analizei imaginilor și al social media. Activitatea Corneliei Caragea a fost recunoscută cu mai multe premii de cercetare NSF, inclusiv cu prestigiosul premiu NSF CAREER. Ea a publicat numeroase lucrări de cercetare în publicații de top, cum ar fi AAAI, IJCAI, WWW, EMNLP, ACL și ACM Transactions on the Web și a primit mai multe premii pentru cele mai bune lucrări pentru munca sa cu studenții. A fost membră a comitetului de organizare pentru multe conferințe de top, cum ar fi WWW, AAAI, ACL, NAACL și EMNLP. Caragea a organizat, de asemenea, mai multe ateliere de lucru pe tema Big Data academice, relaționate cu IJCAI, AAAI, Big Data și ACL.

Maria Chiorean este doctorandă în filologie la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și face parte din echipa proiectului Muzeul Digital al Romanului Românesc (1845-1947), contribuind la cercetările cantitative aplicate romanului românesc. A publicat numeroase articole și recenzii ale unor volume de specialitate în revistele „Transilvania” și „Metacritic Journal for Comparative Studies and Theory”, iar printre domeniile sale de cercetare se numără World Literature, literaturile postcoloniale, decolonialismul, literatura comparată și teoria literară. A tradus volumul lui Galin Tihanov, World literature, cosmopolitism și exil, apărut la Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu în anul 2021.

Mădălina Chitez este cercetător în lingvistică aplicată de corpus la Universitatea de Vest din Timișoara, România. După ce și-a obținut doctoratul la Universitatea Albert-Ludwig din Freiburg, Germania, și după ce a lucrat la mai multe universități europene (Oxford, Siena, Zurich), a primit prestigiosul grant PROMYS, de la Fundația Națională de Știință din Elveția, pentru a demara proiectul ROGER in România. Acesta a avut ca rezultat un corpus bilingv de scrieri academice în limbile română și engleză și o platformă dedicată cu acces liber. Este fondatoarea și președinta centrului de cercetare CODHUS (Centre for Corpus Related Digital Approaches to Humanities), care găzduiește cercetări multidisciplinare cu caracter aplicativ la intersecția domeniilor de Lingvistică de Corpus, Digital Humanities și Procesarea Limbajului Natural.

Georgeta Cîșlaru (Dr., HDR) este profesor de lingvistică la Universitatea Paris Nanterre și membru junior al Institutului Universitar al Franței. Este specialistă în lingvistica textului și a discursului, cu un interes deosebit în analiza procesului de scriere, la interfața dintre psiholingvistică și informatică.

Adrian Cosma este doctorand la Universitatea Politehnica din București, în momentul actual desfășurând un stagiu de cercetare la Universitat Politècnica de València. Interesele sale de cercetare includ analiza comportamentului uman atât din spațiul fizic, prin intermediul algoritmilor de vedere computațională, cât și din rețele de socializare, prin intermediul prelucrării limbajului natural. A publicat articole la conferințe internaționale de top (NIPS, ECML-PKDD, ECIR, EMNLP), pe o arie largă de subiecte: analiza mersului uman, identificarea depresiei din social media, învățare nesupervizată.

Horia Cucu este Conferențiar la Universitatea Politehnica din București (UPB). În această poziție, a fost autor a peste 75 de lucrări științifice în conferințe și reviste internaționale, a fost director de proiect pentru șapte proiecte de cercetare și a contribuit ca cercetător la alte zece granturi de cercetare. Este titular a două brevete. A fondat și conduce Zevo Technology, un start-up dedicat integrării tehnologiilor de vorbire de ultimă generație în diverse aplicații comerciale. Printre interesele sale de cercetare se numără învățarea automată/învățarea profundă și inteligența artificială, cu un accent deosebit pe recunoașterea automată a vorbirii și a vorbitorului, sinteza text-to-speech și recunoașterea emoțiilor vocale. Conf. Dr. Cucu a primit Premiul Academiei Române "Mihail Drăgănescu", în 2016, pentru contribuții remarcabile în domeniul cercetării în tehnologia limbajului vorbit, după ce a dezvoltat primele sisteme de recunoaștere automată a vorbirii, cu vocabular mare, pentru limba română.

Mihai Dascălu este profesor la Universitatea Politehnica din București, cu o experiență solidă în domeniul informaticii aplicate în educație. Are o experiență vastă în proiecte de cercetare naționale și internaționale, cu peste 200 de lucrări publicate, dintre care 30 de articole la conferințe de top, peste 80 de lucrări indexate ISI la conferințe internaționale de renume și peste 10 lucrări în reviste Q1. Complementar competențelor sale în NLP, învățare tehnologizată și analiza discursului, Mihai deține o multitudine de certificări profesionale și o experiență vastă în proiecte strategice pe fonduri nerambursabile. În plus, Mihai a obținut o bursă Senior Fulbright în 2015, a devenit ambasador Fulbright din 2018. Mihai este, de asemenea, membru corespondent al Academiei Oamenilor de Știință din România.

Liviu P. Dinu este profesor la Universitatea din București, Facultatea de Matematică și Informatică, Departamentul de Informatică, și director al Centrului de Cercetare a Tehnologiilor Limbajului Uman (nlp.unibuc.ro). Principalele sale interese de cercetare sunt Lingvistica Computațională și Procesarea Limbajului Natural, cu un accent deosebit pe similaritatea limbilor, abordări computaționale ale lingvisticii istorice, identificarea paternității și stilometrie computațională, analiza subiectelor și categorizarea textelor, analize de corpus etc. Solomon Marcus a fost conducătorul său de doctorat (obținut în 2003), iar în 2014 și-a susținut teza de abilitare intitulată "Similarity and Decision Problems in Computational Linguistics". În 2007 a primit Premiul "Grigore C. Moisil", acordat de Academia Română (pentru anul 2005), iar în 2005 Premiul "In Hoc Signo Vinces" (Magna Cum Laude), pentru cercetare și publicații, acordat de Consiliul Național al Cercetării pentru Învățământ Superior. A publicat 2 cărți, 5 capitole în cărți și peste 130 de lucrări științifice evaluate de colegi. A inițiat și gestionat un număr de 12 proiecte naționale și internaționale de cercetare și dezvoltare și a fost implicat în alte 14 proiecte de cercetare-dezvoltare. De asemenea, a inițiat un program de master în Procesarea limbajului natural la Universitatea din București, începând cu anul 2020.

Gianina Druță este lector invitat de dramă și teatru la Facultatea de Educație și Studii Internaționale, Universitatea Metropolitană din Oslo (OsloMet, Norvegia). Și-a obținut doctoratul cu o teză despre receptarea timpurie a lui Ibsen în teatrul românesc la Centrul de Studii Ibseniene, Universitatea din Oslo, Norvegia). Este licențiată în limba și literatura norvegiană-limba și literatura italiană și a absolvit un master în literatură comparată («Istoria imaginilor-Istoria ideilor) la Facultatea de Litere, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj- Napoca, România. În 2015, a primit o bursă de mobilitate norvegiană (SIU) pentru a-și scrie lucrarea de disertație la Centrul de Studii Ibsen și de atunci este responsabilă pentru înregistrarea reprezentațiilor ibseniene românești în baza de date IbsenStage. Cercetarea ei se concentrează pe literatura nordică, studiile teatrale și științele umaniste digitale.

Ștefan Dumitrescu lucrează ca Machine Learning Engineer în cadrul Adobe, pe probleme de NLP și Computer Vision. Însă este activ pe scena Open Source, mai ales pe partea de NLP în limba română. În ultimii 3 ani a condus sau participat în cadrul unor echipe de voluntari care au reușit să creeze un set de resurse fundaționale, precum primele modele BERT și T5 monolingve, seturi de date de recunoaștere de entități, similaritate semantică sau detectare de emoții, cu un număr de alte seturi de date în dezvoltare, precum sumarizare sau dezambiguizare de sens. În 2022 a organizat un hackathon pe teme NLP pentru limba română și a desfășurat diverse alte activități educaționale în calitate de voluntar.

Ioana Galleron este profesor de literatură franceză și științe umaniste digitale la Sorbonne Nouvelle (Paris). Este specializată în studiul textelor din secolul al XVII-lea și al XVIII-lea precum și în studii teatrale. Ea a realizat mai multe ediții științifice digitale, distribuite cu acces liber prin Nacala, precum și ediții științifice tipărite. Profesor Galleron explorează diverse structuri și motive textuale cu ajutorul unor instrumente digitale împrumutate din lingvistica computațională, precum și din prelucrarea limbajului natural. De asemenea, este implicată în digitalizarea și explorarea dicționarelor istorice, cum ar fi Dictionnaire universel revizuit de Basnage de Beauval.

Diana Inkpen este profesor la Universitatea din Ottawa, în cadrul Școlii de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor (School of Electrical Engineering and Computer Science). A obținut doctoratul în Informatică la Universitatea din Toronto, Canada, și a urmat programul de master și cel de licență în Informatică și Inginerie Informatică la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, România. Cercetările sale se axează pe aplicații privind Prelucrarea Limbajului Natural și Text Mining. Este redactor-șef al revistei Computational Intelligence și redactor asociat al revistei Natural Language Engineering. A publicat o carte despre Natural Language Processing for Social Media (Morgan and Claypool Publishers, Synthesis Lectures on Human Language Technologies, ediția a treia apărută în 2020), 10 capitole de carte, peste 35 de articole în reviste și peste 130 de lucrări din sfera industriei.

Camelia Lemnaru este conferențiar la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Dep. Calculatoare. A obținut titlul de doctor în 2012 în Știința Calculatoarelor, la Univ. Tehnică din Cluj-Napoca. Munca sa de cercetare se concentrează pe extragerea de cunoștințe din date, cu accent pe limbaj natural, fiind co-autor a peste 60 de lucrări științifice în domeniu.

Verginica Mititelu este lingvist în cadrul Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială al Academiei Române de 20 de ani. Are o vastă experiență în crearea de resurse lingvistice, menite să descrie limba română, dar mai ales să fie folosite la antrenarea și testarea instrumentelor de prelucrare a acesteia: a colaborat la realizarea rețelei lexico-semantice pentru limba română (wordnetul românesc), la crearea unui dicționar morfologic pentru limba română, a unuia de cadre de valențe, a coordonat realizarea câtorva bănci de arbori sintactici pentru limba română (treebankul românesc de referință, un treebank medical și unul pentru dialectul aromân), a coordonat crearea unui corpus românesc adnotat cu expresii și locuțiuni verbale. A fost membră a colectivului care a realizat corpusul reprezentativ de română contemporană - CoRoLa. În prezent, este membru activ în câteva rețele de specialiști (Nexus Linguarum, PARSEME, Universal Dependencies, UniDive), în care coordonează echipe românești pentru standardizarea resurselor existente, pentru creșterea calității lor și dezvoltarea altora noi.

David Morariu este doctorand al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu și asistent universitar în cadrul Departamentului de Studii Romanice al Facultății de Litere și Arte. A făcut parte din echipa proiectului Muzeul Digital al Romanului Românesc (1845-1947) și a contribuit la primele studii de chestionare a arhivelor digitale ale romanului românesc. Interesele sale de cercetare includ lingvistica de corpus și lingvistica computațională, iar în proiectul său de cercetare doctorală propune o perspectivă lingvistică asupra străinătății în romanul românesc publicat între anii 1845 și 1947, folosind metode cantitative și instrumente digitale de analiză a textului.

Alexandra Olteanu este doctorandă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” și scrie o teză despre emergența și evoluția romanului istoric românesc. Este, de asemenea, asistent universitar doctorand la Universitatea „Petre Andrei”, cadru didactic asociat la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași și membru în echipa de cercetare a Digital Humanities Laboratory. Face parte din echipa de cercetare a proiectului Pop-Lite. Principalele sale preocupări științifice sunt studiile culturale, digital literary studies, istoria și teoria literară. A scris și publicat articole despre romanul istoric românesc, tradiția prozei melodramatice și despre romanul haiducesc și cel tâlhăresc ca subgenuri ale romanului istoric. A colaborat la realizarea colecției ELTeC din cadrul proiectului Distant Reading for European Literary History.

Alexandru Oravițan este asistent universitar la Departamentul de Limbi și Literaturi Moderne al Facultății de Litere, Istorie și Teologie din cadrul UVT, unde predă seminare de limba engleză contemporană, literatură americană și cursuri practice de limba engleză și competențe de traducere. Interesele sale de cercetare acoperă studiile americane (în cadrul Centrului de Studii Americane UVT) și utilizarea metodelor digitale și a lingvisticii de corpus în predarea și studiul limbii engleze (în cadrul centrului CODHUS - Centre for Corpus Related Digital Approaches to Humanities UVT).

Lucreția Pascariu este doctorandă în cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cu o teză despre romanul foileton în literatura română din secolul al XIX-lea. Aceasta face parte din echipa Digital Humanities Laboratory (UAIC), colaborând la mai multe proiecte (Pop-Lite, Hai-Ro, ELTeC-ROM, Women Writers in History: CEEPUS). Principalele sale domenii de interes sunt studiile culturale și studiile literare digitale. A publicat articole despre funcția structurală a romanului foileton în cadrul tradiției literare românești și este unul dintre principalii colaboratori ai colecției românești a corpusului ELTeC (European Literary Text Collection).

Răzvan Pașcanu este cercetător științific la Google DeepMind, unul dintre organizatorii Școlii de vară Est-Europene de Machine Learning (EEML) și parte din echipa AIRomania. A obținut doctoratul în 2009, la Universite de Montreal, lucrând împreună cu Yoshua Bengio la probleme de optimizare, modele recursive şi, în general, în domeniul deep learning. Interesele sale de cercetare cuprind subiecte ca optimizarea, reţelele neuronale, deep reinforcement learning, învăţarea continuă şi modelele de reţele neuronale structurate.

Roxana Patraș este C.S. I în cadrul Departamentului de Ştiinte Socio-Umane, Institutul de Cercetări Interdisciplinare, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Doctor în Filologie din 2012, director și membru în cadrul unor proiecte de cercetare finanţate prin granturi naționale și internaționale. Activitatea sa de cercetare se concentrează pe literatură română și europeană modernă (secolul al XIX-lea), studii literare digitale, teorie literară și pe realizarea unor instrumente de lucru (ediții critice, dicţionare, antologii, corpusuri literare digitale etc.). Roxana Patraș a publicat trei monografii, ediții critice, antologii, volume colective și numeroase articole în publicații prestigioase din ţară şi din străinătate. Profil științific: ORCID; Google Scholar;
Brainmap: U-1800-046B-6970. Contact: roxana.patras@uaic.ro

Vasile Păiș este cercetător științific în cadrul Institutului pentru Inteligența Artificială al Academiei Române. Activitatea desfășurată în cadrul proiectelor naționale și internaționale a condus la realizarea mai multor resurse utilizate în antrenarea algoritmilor de inteligență artificială, precum și lucrări publicate în reviste, conferințe internaționale și capitole de carte. A pus bazele platformei RELATE. Printre interesele sale se numără: algoritmi bazați pe rețele neuronale profunde, extragerea de informații din texte, platforme pentru procesarea automată a limbajului natural.

Viorica Patraucean este cercetător în Google DeepMind Londra. A obținut doctoratul în Informatică și Matematici Aplicate de la Universitatea din Toulouse pe modele statistice pentru prelucrarea imaginilor și a efectuat studii postdoctorale la Universitatea Politehnică Paris și Universitatea Cambridge pe învățare automată pentru modelarea imaginilor, video și formelor 3D. În prezent, lucrează pe modele multimodale și evaluarea acestora, procesare video eficientă și alternative la backpropagation, publicând articole și brevete și organizând workshopuri în conferințe de top pe aceste subiecte. Este unul dintre fondatorii școlii anuale de vară de învățare automată din Europa de Est și a comunității AIRomania.

Andrei Cristian-Rad conduce o echipă de cercetare și dezvoltare în inteligență artificială în cadrul companiei Connatix, lider în domeniul video advertising. În paralel, studiază pentru un doctorat în domeniu, având ca principale interese de cercetare “continual machine learning” și “fairness and bias in language models”. În trecut, a absolvit un program de master cu dublă diploma în inteligență artificială, publicând pe parcurs articole la conferințe internaționale și jurnale de specialitate.

Traian Rebedea este conferențiar universitar la Universitatea Politehnica din București și cercetător principal la NVIDIA. După finalizarea doctoratului în cadrul Universității Politehnica din București cu o teză axată pe analiza discursului pentru dialoguri multipartite de Învățare Colaborativă Asistată de Computer (CSCL), Traian și-a continuat activitatea ca profesor și cercetător, cu accent pe proiecte de cercetare aplicată în minarea opiniilor, analiza rețelelor sociale, regăsirea informației și agenți conversaționali. Pe lângă activitatea de cercetare academică desfăsurată la Facultatea de Automatică și Calculatoare, UPB, el a fost Chief Data Scientist și co-fondator la RoboSelf dezvoltând Colang - un limbaj pentru modelarea fluxurilor conversaționale, activitate continuată în acest moment în cadrul NVIDIA ca cercetător principal în echipa de sisteme de dialog.

Roxana Rogobete este asistent universitar la Departamentul de Studii românești al Facultății de Litere, Istorie și Teologie din cadrul UVT, unde predă Teoria literaturii, Etica cercetării, Literatura română și cursuri introductive în studiile literare. Interesele sale de cercetare acoperă științele umaniste digitale (în cadrul centrului CODHUS - Centre for Corpus Related Digital Approaches to Humanities), noile metode în studiile literare, analiza discursului și literatura interculturală.

Lorena Roșia este avocat cu peste 10 ani experiență în domenii la intersecția dreptului cu tehnologia. Lorena a asistat atât companii internaționale în asigurarea conformității juridice a aplicațiilor dezvoltate intern si lansate în mai multe piețe, cât și start-up-uri în domeniul fintech în definirea aplicațiilor și implementarea lor cu respectarea cadrului legal național și european. De asemenea, Lorena asistă echipele juridice in-house să implementeze tehnologie pentru procesele de asistență juridică și are o înțelegere aprofundată asupra modului de funcționare a diverselor tipuri de tehnologii și a implicațiilor lor juridice. Lorena a contribuit cu expertiză juridică în proiectul LiRo care promoveaza dezvoltarea de soluții AI pentru limba română.

Mihaela Secrieru este prof. univ. dr. în științe filologice (1998) și dr. în științe ale educației (2009) la Facultatea de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Domeniile de competență sunt Limba Română Contemporană – Sintaxă; Istoria Teoriilor Sintactice. Semiotică și Comunicare. Didactica limbii române. Dintre volumele publicate (unele intens reeditate) și citate în bibliografiile de specialitate preuniversitare și universitate, precum și în tratate și lucrări naționale și internaționale consemnăm: Nivelul sintactic al limbii române (Iași 2007. trad. El nivel sintáctico del rumano, Salonic 2016. The Syntactic Level of The Romanian Language Iaşi 2019), Elemente de sintaxă sincronică comparată (Iași 2000), Cumulul de funcţii sintactice în limba română („elementul predicativ suplimentar”) (Iași 2001. trad. Le cumul de fonctions syntaxiques dans la langue roumaine («l’élément prédicatif supplémentaire») Salonic 2015), Didactica limbii române (Iași 2008), Didactica limbii române în contextul european al începutului de secol XXI (Iași 2009), Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române: (1757-2010) - 3 vol. (Iași 2011), Carta albă a lingvisticii românești din ex-spațiul României (Ploiești 2015), Bazele sintaxei. Corpusul bibliografic al studiilor româneşti de sintaxă teoretică şi aplicată (1619-2014) (Salonic 2017), Novum glossarium sintacticum. Companion de termeni sintactici (prin definiţii şi teorii) (Iaşi 2019).

Adriana Stan, conferențiar la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, are o experiență de peste 10 ani în domeniul prelucrării semnalului vocal, cu focus în zona de sinteză text-vorbire pentru limba română și dezvoltarea resurselor text și audio necesare sistemelor de sinteză. AS este autoarea a peste 30 de lucrări științifice prezentate în jurnale și conferințe internaționale.

Mihai Surdeanu a obținut doctoratul în Computer Science de la Southern Methodist University, Dallas, Texas, în 2001. Are peste 15 ani de experiență în sisteme bazate pe procesarea limbajului natural (NLP) și învățare automată. Experiența sa include atât mediul academic (Universitatea Stanford, Universitatea din Arizona), cât și industria (Yahoo! Research și două startup-uri centrate pe NLP). De-a lungul carierei sale, a publicat peste 80 de articole științifice, dintre care două se situeaza printre primele trei articole cele mai citate la conferințe diferite NLP. A fost lider sau membru al echipelor care s-au clasat între primele trei la șapte evaluări internaționale extrem de competitive ale sistemelor NLP pentru utilizatori finali, cum ar fi răspunsul la întrebări și extragerea de informații. Activitatea sa a fost finanțată de mai multe organizații guvernamentale (DARPA, NIH), precum și de fundații private (Institutul Allen pentru Inteligență Artificială, Fundația Bill & Melinda Gates). Cercetarea curentă a prof. Surdeanu se concentrează pe utilizarea citirii automate pentru a extrage structura din textul liber și utilizarea acestei structuri pentru a construi modele cauzale care pot fi folosite pentru a înțelege, explica și prezice ipoteze pentru medicina de precizie.

Emil Ștețco, co-fondator și CEO al companiei românești Zetta Cloud, are peste 25 de ani de experiență în managementul executiv, operațional și tehnic în industria software. Zetta Cloud este o companie specializată în soluții de Inteligență Artificială bazate pe învățarea automată și rețele neuronale. Dl. Ștețco este inventatorul IntelliDockers (Motoare de procesare a limbajului natural), Factory No-Code AI (Platformă No-Code AI) și TrustServista (Platformă de analiză și verificare a știrilor online) și are o bogată experiență în dezvoltarea de algoritmi de procesare a limbajului natural utilizați în producție. A revenit în România în 2007 după 9 ani petrecuți în Germania, unde a ocupat diverse poziții în companii internaționale din domeniul IT, telecomunicații și media.

Chris Tănăsescu sau MARGENTO este poet, cercetător și performer. A lansat cărți, a ținut conferințe sau a interpretat poezii în Europa, America de Nord, Asia și Australia. Pseudonimul său este numele trupei sale fondate în 2001, cu care a câștigat numeroase premii naționale și internaționale, inclusiv Discul de Aur în România în 2008 și care a fost selectată pentru turneul CROWD Omnibus Tour în 2016. MARGENTO reprezintă, de asemenea, o coaliție internațională de scriitori, artiști și oameni de știință din domeniul informaticii care lucrează la proiectul #GraphPoem, din cadrul Digital Humanities Summer Institute. Chris Tănăsescu este titularul Catedrei Altissia în Digital Humanities la UC Louvain din Belgia, profesor adjunct la Facultatea de Arte și Facultatea de Inginerie a Universității din Ottawa și, recent, membru al rețelei GlobaLS. A fost coordonator al Digital Humanities la Universitatea din Ottawa și este profesor la Facultatea de Arte. Este poet, traducător și editor al revistei „Asymptote” pentru România și Republica Moldova. Activitatea sa de cercetare și creație - sub pseudonimul Margento - combină interesul său pentru teoria grafurilor, procesarea limbajului natural, literatură și performance.

Dumitru Tucan este profesor la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara. În prezent, predă cursuri de Teorie literară, Literatură română și Practica Analizei Narative. Interesele sale de cercetare sunt în domeniul teoriei literare și critice, al studiilor culturale, al literaturii române și comparate, al studiilor despre Gulag și al studiilor de scriere academică în limba română. Este autorul cărții Eugène Ionesco. Teatru, metateatru, autenticitate (2006), Introducere în studiile literare (2007), și History, Memory, Testimony (în franceză - Histoire, mémoire, témoignage. Essais sur le goulag est-européen, 2014). Este, de asemenea, director al Departamentului de Studii Românești.