În data de 30 ianuarie 2020, Roxana Rogobete a participat conferința internațională dedicată procesului Bologna – The Future of Higher Education – Bologna Process Researchers’ Conference (FOHE-BPRC4), desfășurată la București (România), și a prezentat lucrarea Căi ale digitalizării: un studiu de caz al inițiativelor est-europene în cercetarea digitală (co-autori: Mădălina Chitez și Alexandru Foitoș).
Apariția tehnologiilor digitale a schimbat imaginea învățământului superior în toată Europa, punând la încercare factorii de decizie, personalul academic, dar și studenții. Prioritățile strategiilor de digitalizare pentru universități (White Paper ‘Bologna Digital 2020’, Rampelt ș.a. 2019) sunt activ promovate și implementarea lor are loc peste tot în Europa. Atenția lor este acordată în principal dobândirii de competențe digitale de către studenți și profesori, cu un impact asupra proceselor de mobilitate și a calității educaționale a universităților. În acest context, e-research (în alte cuvinte cercetarea folosind sau având drept rezultate metode și unelte digitale) merită o atenție specială, din moment ce are de-a face cu un număr de provocări ce sunt fie strategice (fondurile insuficiente), fie specifice disciplinei (discipline umaniste vs discipline științifice) sau dependente de cultură (preferința pentru metode tradiționale de predare, în special în sistemele de educație naționale). Mai mult decât atât, încorporarea reformei digitale la nivelul instituțional este inegală într-o măsură semnificativă de la o țară la alta, țările din Europa de Est rămânând în urmă, așa cum indică numeroase studii din domeniul educației (Conrads ș.a. 2017) și cel al afacerilor (SEEDIG 2018 Survey; Razvadauskas 2018): nicio țară din zona menționată nu e situată în topul tehnologiilor digitale (OECD Measuring the Digital Transformation 2019). Scopul acestei lucrări este atât de a prezenta și discuta inițiative de mare impact în e-research (precum științele umaniste digitale) în Europa de Est, cât și de a rezuma compatibilitatea lor cu scopurile prezentate în White Paper ‘Bologna Digital 2020’. Exemplificăm în amănunt procesul de dezvoltare a unui centru de e-research prin prezentarea, examinarea și punerea într-un context internațional a centrului de cercetare CODHUS, recent creat, al Universității de Vest din Timișoara, România, unul dintre puținele centre de științe umaniste digitale din regiune. Noua inițiativă include algoritmi complecși legați de metode digitale pentru dezvoltarea soluțiilor pe bază tehnologică și a uneltelor digitale pentru cercetare, dezvoltare a cursurilor și a metodelor de evaluare, pentru a reduce distanța dintre, pe de-o parte, strategiile de predare și scopurile lor, și, pe de altă parte, experiențele digitale ale studenților și așteptările lor de la mediile academice.
Captură a primului slide
Pasaje din prezentare:
Mai multe informații despre conferința FOHE-BPRC4 aici.
Impresii
Conferința a adunat cercetători și persoane implicate în elaborarea politicilor educaționale din România, Germania, Marea Britanie, Țările de Jos, Spania, Turcia, Armenia, SUA etc., incluzând cinci secțiuni paralele: (1) Continuarea internaționalizării învățământului superior: provocări particulare în Spațiul European al Educației; (2) Acces și succes pentru fiecare educabil în învățământul superior; (3) Promovarea învățării și predării în Spațiul European al Educației: inovare, conexiunea cu cercetarea și cooperarea cu Spațiul European al Cercetării; (4) Viitorul Spațiului European al Educației – principii, provocări și căi de urmat; (5) Procesul Bologna în arena învățământului superior. Turnura digitală? Conferința a fost o foarte bună oportunitate de a prezenta activitățile CODHUS și de a afla despre viitoarele strategii ale întregului proces Bologna.
Fotografii de la conferință
(Fotografii de Vlad Cherecheș)