13-15 Mai 2021, participări la conferința internațională British and American Studies, ediție virtuală
La conferința internațională British and American Studies, ediția a 30-a (online), organizată de Departamentul de Limbi și Literaturi Moderne din cadrul Facultății de Litere, Istorie și Teologie, Dr Mădălina Chitez a fost invitată pentru a susține un workshop despre utilizarea metodelor digitale în științele umaniste, intitulat: Digital Humanities and its Multiple Applications for Research in English Language and Literature Studies (Științele umaniste digitale și multiplele lor aplicații pentru cercetare în studiile de limbă și literatură engleză).
Rezumat:
Domeniul științelor umaniste digitale evoluează din ce în ce mai accelerat, iar multiplele sale fațete au fost îndelung cercetate din perspectiva mai multor discipline: Digital Humanities este „în sine un domeniu interdisciplinar, integrând cunoștințe și abordări din mai multe domenii, derivate fie din științele umaniste (cum ar fi limbă, literatură, istorie și arte) sau spectrul tehnologiei informației” (Chitez et al, 2020, p. 546). Deși cercetătorii DH au acordat o atenție specială prezervării digitale a textelor-sursă și a bunurilor culturale adiacente (imagini, artefacte), dezvoltări recente în studiile lingvistice și literare asistate de tehnologie au făcut posibilă integrarea unor subiecte mai degrabă tradiționale în cadrul unor metodologii legate de aplicabilitatea DH. În cadrul acestui atelier, dr. Mădălina Chitez, director al CODHUS – Center for Corpus Related Digital Approaches to Humanities, recent fondat la Universitatea din Timișoara, va expune câteva dintre metodele posibile pe care cercetătorii interesați de limba și literatura engleză le pot aplica în studiile lor, folosind datele deja disponibile sau creându-și propriile resurse digitale. Vor fi menționate corpusuri utile pentru predarea limbii engleze (engleza generală și ESP), scriere academică în limba engleză, modele de analiză pentru studii de literatură bazate pe corpus, baze de date utile pentru procesul de traducere și alte subiecte interdisciplinare din limba engleză (de exemplu: jurnalism, studii politice, studii culturale). Atelierul include exerciții practice cu instrumente specifice metodelor bazate pe corpus și discuții despre posibile adaptări ale acestora în procesul de predare.
Tot în cadrul acestei manifestări, membrii ROGER au susținut mai multe prezentări.
(1) Loredana Bercuci a prezentat lucrarea The Use of Metadiscourse Markers in the Case of Students of Political Science in L2 (Expresii tipice metadiscursului academic utilizate de către studenții de la Științe Politice în scrierea în limba engleză (L2)).
Rezumat:
Acest studiu s-a concentrat pe folosirea expresiilor ce marchează metadiscursul academic în disciplina Științe Politice. A fost analizat un corpus de texte studențești aparținând studenților de la specializarea Științe Politice (nivel licență și master). Rezultatele studiului au arătat că scrierea studenților în limba engleză este influențată de limba nativă a acestora (limba română). Au fost identificate o serie de probleme specifice, precum și tipuri de exerciții ce pot fi folosite în cadrul cursurilor de limba engleză specializată pentru Științele Politice.
Pasaje din prezentare:
(2) Roxana Rogobete și Mădălina Chitez au prezentat lucrarea Elements of Landscape in Modern American and Romanian Poetry: a Comparative Study using Corpus Related Digital Methods (Elemente ale cadrului natural în poezia modernă americană și română: un studiu comparativ bazat pe metode digitale din sfera lingvisticii de corpus)
Rezumat:
Lucrarea reprezintă un studiu comparativ ce vizează poezia modernă americană și română. Setul de date analizat este reprezentat de două corpusuri de poezie modernă, conținând texte scrise de Wallace Stevens, e.e. cummings, William Carlos Williams (subcorpusul MOYRA_AM), respectiv de Lucian Blaga, Ion Vinea, Alexandru Philippide (subcorpusul MOYRA_RO). De vreme ce fațetele modernității literare manifestate în aceste două culturi sunt variate, vom explora modul în care sunt reprezentate la nivelul imaginarului poetic o serie de elemente ale cadrului natural. Vom folosi instrumente digitale pentru a analiza stucturi diverse, complexitatea lexicală și aspecte stilistice. Deși cele două corpusuri sunt relative restrânse (câte 75 de texte), ele conțin exemple sugestive din lirica primei jumătăți a secolului al XX-lea. Perspectiva cantitativă este relevantă pentru a analiza scheme stilistice și lingvistice, putând fi replicată și în cazul altor studii.
Pasaje din prezentare:
Programul conferinței și rezumatele pot fi consultate aici.
Mai multe despre conferință aici.
Afișul evenimentului:
